Acasa » Turism Intern » Romania pe Scurt » Manastirea Constantin Brancoveanu - Sambata de Sus - Brasov

Manastirea Constantin Brancoveanu - Sambata de Sus - Brasov - Romania

 

"Paradisul linistii sufletesti pe pamant unde poti trai, gandi si filozofa ...." spune: prof.ing.Ioan Teodosiu-Ionita

 

Manastirea CONSTANTIN BRANCOVEANU - Sambata de Sus - Fagaras - Brasov - Romania

Este denumita ca fiind: " Paradisul linistii sufletesti pe pamant  unde poti trai, gandi si filozofa ca umil OM si liber cugetator, CREDINCIOS al tuturor religiilor terestre, galactice si universale ! fara Dumnezeul Universal nu exista si nu va exista NIMIC !"   (citat: prof.ing. Ioan Teodosiu - Ionita

 

Ghid Manastiri Romania

MiniFilm - Video Descopera Romania


 

 

... Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, Manastirea Brancoveanu este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant.

Istoria manastirii incepe in secolul al XVII-lea. Desi exista mai multe marturii indirecte despre existenta manastirii prin mentionarea unor calugari de aici in diferite acte de la inceputul setecolului XVI, primele dovezi certe dateaza din anul 1654, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier din Tara Romaneasca. Traditia locala spune ca acesta a construit o bisericuta din lemn pe valea raului Sambata, probabil pentru calugarii sihastri de aici. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688-1714), a zidit din piatra si caramida o manastire. In contextul atacurilor repetate ale principilor calvini ce urmareau deznationalizarea romanilor transilvaneni prin renuntarea la credinta ortodoxa, pericol aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a transformat si reorganizat vechea manastire ortodoxa din Sambata de Sus, cu calugari sihastri, intr-o manastire mai mare cu viata de obste. Tot aici se infiinteaza o "Scoala de gramatici", un atelier de pictura si o mica tipografie, dupa modelul brancovenesc folosit in toate ctitoriile domnesti. Din cauza persecutiilor religioase ale stapanirii austro-ungare, rezistenta romanilor ortodocsi s-a organizat indeosebi in jurul bisericilor si manastirilor, motiv pentru care, in 1762, incepe distrugerea acestora: mai mult de 150 de manastiri si biserici ortodoxe au fost distruse - cele de lemn incendiate, iar cele de piatra daramate cu tunurile, de catre generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. Insa, in 1782, profitand de faptul ca se dispusese desfiintarea tuturor ordinelor calugaresti, curtea de la Viena, la cererea administratiei catolice, si la insistentele episcopului greco-catolic Grigorie Maior, a trimis in 1785 pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina.

 

Dupa daramarea manastirii, palatul brancovenesc din Sambata de Sus, aflat la 10 km departare de manastire, a fost locuit de urmasi ai familiei Brancoveanu, care au stapanit domeniul pana la reforma agrara din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brancovenesc impreuna cu ruinele si toata incinta manastireasca de la Sambata de Sus incercari de restaurare a acesteia, insa cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit IPS Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi. Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche, iar arhitectura bisericii se incadreaza stilului brancovenesc (aparut la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca). La exterior, decoratia in piatra, ancadramentele de la usi si ferestre, dar mai ales pilastrii sculptati si panourile de piatra traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete acestui monument. Braul de caramida asezat in zimti, acoperisul de sindrila si proportiile perfecte ne infatiseaza un monument vrednic de epoca domnitorului Brancoveanu. Turla bisericii este octogonala la exterior si cilindrica in interior. Interiorul bisericii, in forma de cruce, e impartit in altar, naos, pronaos si pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e in intregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa din lemn de stejar, fixata intr-un ancadrament de piatra sculptata, deasupra usii aflandu-se pisania sapata intr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. In naos, pictura e aranjata in cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Invierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tampla bisericii, construita din zid masiv, permite intrarea in altar prin trei usi, fiind pictata in fresca in stil neobizantin. Pictura altarului e dispusa in patru registre: Maica Domnului pe tron, Impartasirea Apostolilor si Sfinti Ierarhi (in doua registre).

Mai jos de biserica, la circa 50 m, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a manastirii, in forma initiala, unde pana in anul 1997 (cand au fost mutate in turla noii incinte) au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, turnate intr-un atelier din Viena in 1936 si a caror greutate depaseste 2000 kg. In anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafata aflata in proprietatea manastirii, asezandu-se o poarta noua, sculptata in lemn de stejar; s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brancovenesc, executat de asemenea in lemn de stejar, sculptat in motive brancovenesti, interiorul fiind decorat cu picturi neobizantine in fresca pe tavan si impodobit cu icoane pe sticla si lemn. Fantana "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, este cea mai veche piesa din incinta manastirii, in jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut multe intamplari miraculoase. A fost restaurata, mai intai, de Mitropolitul Nicolae Balan, iar in anul 1977 s-a construit in jurul ei un baldachin sculptat in lemn de stejar.

Tot ca o lucrare de innoire a Manastirii Brancoveanu se inscrie si renovarea si extinderea altarului din padure, unde se savarsesc slujbele religioase in aer liber.

Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este IPS Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului. Acesta a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa, s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura din biserica. Incinta are forma de patrulater si este compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele - unul spre nord si altul spre sud. Trei foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in exterior si interior. Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde intre altele, la parter, o trapeza incapatoare, bucatarie si chilii, la etaj, casa brancoveneasca, biblioteca, un arhondaric, iar la mansarda, muzeul, unde sunt expuse icoane vechi pe sticla, lemn si obiecte de patrimoniu colectionate de IPS Dr. Antonie Plamadeala.

Ca o recunoastere a meritelor si suferintelor sale, domnitorul Constantin Brancoveanu, ctitorul Manastirii de la Sambata de Sus, impreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei si cu ginerele sau, sfetnicul Ianache, au fost trecuti in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la 21 iulie 1992, iar praznuirea lor a fost inscrisa in calendarul ortodox sub denumirea de "Sfintii Martiri Brancoveni" cu sarbatorire in 16 august. Dupa 208 ani de la daramarea ei (1785), Manastirea Brancoveanu a reinviat in 1993, cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brancoveni. Sfintirea a fost savarsita de catre Bartolomeu I (Arhiepiscop al Constantinopolului), de catre Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, de catre IPS Dr. Antonie Plamadeala, Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului precum si de catre alti inalti ierarhi, preoti si diaconi.

Muzeul Manastirii Brancoveanu

Una din importantele lucrari executate dupa sfintirea manastirii a fost amenajarea muzeului, care, pentru a insela vigilenta autoritatilor comuniste, constituia chiar motivul sub care s-a putut reface noua incinta - pretextata atunci drept un spatiu de expunere a obiectelor de patrimoniu din Tara Fagarasului.

Muzeul Manastirii Brancoveanu detine una dintre cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult.

Muzeul este amplasat la mansarda intregului corp sudic de cladiri, a fost inaugurat in anul 1996 si cuprinde o colectie de manuscrise, carti vechi (variate ca domeniu, acestea dateaza din secolele XV-XVII si sunt scrise in limbile latina, italiana, germana, franceza, araba si romana cu caractere chirilice; tot aici se gasesc expuse si cateva incunabula - carti manuscrise persane si arabe) si scrisori. Sunt de mentionat: Carte persana manuscrisa (secolul al IX-lea), Cazanie (1748), Evanghelie (1746), Octoih (1746), Penticostarion (1768), Comentarii la Faptele Apostolilor de Nicolai de Lira (1480), Chronica Hungarorum de Turocz Johannes, Brno (1487), Historie di trogo Pompeo (1542), diverse manuscrise romanesti (secolele XVII-XVIII), diverse manuscrise straine (secolele XIII-XVII). Intre cartile romanesti vechi prezente aici se afla o "Carte de invatatura", aparuta la Iasi in 1643, precum si o "Evanghelie", aparuta la Bucuresti in 1682.

De asemenea, trebuie amintita valoroasa colectie de scrisori a IPS Antonie Plamadeala, care reuneste semnaturi ale unor personalitati romanesti si din strainatate, cum ar fi Dumitru Staniloae, Emil Cioran, Tudor Arghezi, Geo Bogza, Mihail Sadoveanu, Nicolae Steinhardt, Ioan Alexandru, Bill Clinton s.a.

De o mare valoare este colectia numismatica ce reuneste sute de monede antice si vechi, ce provin in cea mai mare parte din donatia lui Dominik Nicol (New York).

Urmeaza colectia obiectelor de cult, in muzeu putand fi admirate cruci, potire, discuri, etc. care apartin Bisericii ortodoxe, dar si obiecte care au apartinut Bisericii Romano-Catolice, Anglicane sau Evanghelice.

Tot aici trebuie amintita si colectia de vesminte liturgice ortodoxe, cuprinzand vesminte vechi in majoritate din Basarabia. Se remarca in mod deosebit o bedernita brodata in fir de aur, argint si cu perle naturale din secolul al XV-lea, un brocart din secolul al XVI-lea. De o valoare deosebita fiind si un vesmant arhieresc care a apartinut Sfantului Iosif de la Partos.

Atelierul de pictura pe sticla

Un mare renume l-a adus manastirii atelierul de pictura pe sticla. Scoala de zugravi intemeiata de Brancoveanu la Sambata a impamantenit aici stilul brancovenesc, mai intai in picturi murale la bisericile din aceasta parte a tarii, apoi in pictura pe lemn si arhitectura. Atelierul de pictura pe sticla unul dintre cele mai importante centre din tara, aici lucrandu-se intr-o maniera noua atat picturi traditionale pe sticla, cat si creatii noi, ce se bucura de apreciere atat in tara, cat si peste hotare. Pe peretii muzeului pot fi admirate o serie de icoane vechi pe lemn sau sticla, care provin din colectia manastirii si de la unele biserici ce au fost distruse. Sunt expuse icoane pe lemn, deosebit de valoroase, din perioada brancoveneasca, precum si icoane pe sticla pictate in centre de traditie transilvanene unde au functionat adevarate scoli de pictura, cum ar fi: Nicula, Nordul Transilvaniei, Laz, Gherla, Marginimea Sibiului, Tara Fagarasului, Cartisoara si Scheii Brasovului.

Biblioteca Manastirii Brancoveanu

Biblioteca, organizata incepand din 1998, se afla in cladirea noua, alaturi de muzeu, si detine o bogata colectie de carti si manuscrise vechi (secolele XIV-XIX), provenind in mare parte din donatia dr. Antonie Plamadeala. Aceste carti sunt o marturie a dezvoltarii civilizatiei europene de-a lungul secolelor si in particular a civilizatiei romanesti din interiorul si exteriorul arcului Carpatic.

In prezent, biblioteca detine peste 50.000 de volume de carte. Majoritatea sunt in limba romana, dar se gasesc aici si carti in engleza, germana, franceza, precum si rusa sau greaca. Biblioteca numara intre altele si circa 2.000 volume de carte veche; este vorba in general de carti de cult, un adevarat tezaur de cultura si arta. Astfel, la Sambata de Sus se gasesc carti si manuscrise, acoperind cele mai diverse domenii: religie, literatura, istorie, filozofie, arta, geografie, stiinte exacte, drept, etc. De asemenea, biblioteca contine si o bogata colectie de enciclopedii, periodice, reviste si ziare.

Dintre lucrarile de mare valoare ce se afla aici mentionam: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tiparita la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traite des anciennes ceremonies (1660-1685) si Carte araba (manuscris 1186). De asemenea, aici se gasesc lucrari scrise in alfabetul Braille, destinate cititorilor cu probleme grave de vedere.

In prezent, biblioteca serveste si ca sala de lectura, auditie si vizionare a materialelor audio-video existente si se adreseaza cu precadere preotilor, calugarilor, elevilor, studentilor, localnicilor, precum si persoanelor care vin aici in pelerinaj. Cartile cele mai valoroase si documentele vechi sunt fotografiate pagina cu pagina, sunt prelucrate si stocate pe CD-uri, formand astfel o arhiva electronica de carte veche.

Academia de la Sambata Construita intre anii 1997-2003 si inaugurata la hramul Adormirii Maicii Domnului din anul 2003, Academia de la Sambata este o cladire cu aproximativ 70 de camere (130 de locuri), cu un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri. Academia este proiectata ca un loc unde sa se desfasoare diferite conferinte pe teme religioase, culturale, stiintifice si artistice, unde sa se adune pentru dezbateri reprezentanti ai tuturor confesiunilor crestine, angajati in dialogul ecumenic de reconciliere a crestinilor, dar si de alta natura.

Cladirea are forma literei T, piciorul literei fiind aula, iar cele doua parti laterale formeaza doua corpuri distincte legate intre ele printr-o monumentala scara din marmura alba. In cele doua aripi, pe trei si respectiv patru nivele sunt amplasate camerele de cazare, cele de la etaj avand balcon cu vedere spre "Ferestrele" Muntilor Fagaras. In holul mare sunt gazduite expozitii temporare ale artistilor plastici sau participantilor la conferinte.

Triunghiul frontonului este decorat cu un mozaic reprezentand "Sfanta Treime de la Stejarul Mamvri", iar spatiul verde este amenajat cu alei luminate, cu gard viu, si are in centru un mic bazin din care tasneste o frumoasa fantana arteziana.

Avantajul oferit de Academie este acela ca pe langa programul de dezbateri si studii, invitatii pot participa la slujbele religioase oficiate in cadrul manastirii, astfel incat cei de religie ortodoxa se vor putea ruga aici impreuna cu monahii din manastire, iar cei de alte confesiuni au prilejul sa cunoasca frumusetea cultului ortodox. Sala de conferinta, cu loja si camera pentru traduceri simultane, este dotata cu aparatura electronica ultramoderna, computere, sistem de sonorizare si videoproiectie..... Manastirea Constantin Brancoveanu  Sambata de Sus,  Fagaras-Brasov  si  Fotografii reusite ale manastirii.

 

Manastirea Constantin Brancoveanu - Sambata de Sus - Brasov - Romania - Celendo